Iasi, orasul InTeligent

Din ţop în ţop (adica link-uri), am ajuns ieri la un frumos articol din Ziarul de Iaşi. Pe scurt, în articol un domn de la CJ (Consiliul Judeţean) se aliază cu un domn de la Grapefruit Design şi blehăie cum că au găsit ce-i lipseşte Iaşului, BRAND-ul.

Trecând peste impresia puternică de reclama pentru GD (proprietarii firmei, adică Marius Ursache şi prietenii lui) având o istorie comună cu Monitorul şi NeComm, articolul lasă şi un iz de machiaverlâc politico-webdesigner-icesc. Prietenii (probabil) Iurcan şi Ursache sunt hotărâţi, pe bază de comisioane, să pună mâna pe un milion de euro. Ei, sumă rotundă şi cu sonoritate... N-ai cum să-ţi faci treaba cu "aproximativ" 635.000 de euro sau cu aproximativ 742.000 de euro. Doar cu aproximativ un milion.

Cică "Oraşul Culturii" e perimat. Nu cred că o să se găsească cineva care să aducă argumente cum că nu e aşa. Nici eu n-am. Au dreptate. Oraşul Culturii a devenit oraşul în care cea mai reprezentativă clădire (după părerea mea), Palatul Culturii este fundal pentru scene de concerte de prostit populaţia şi adăposteşte des "expoziţii" de: haine, papuci, utilaje agricole, nasturi, bomboane, măsline din import. Peste câţiva ani zona "Palatului" va deveni zona "Palas" sau zona "Iulius Dascălus Mallus Preparatus".

Să luăm un citat din articol.

„Brandul «vinde» orasul. Strainul, chiar daca nu are nici un fel de cunostinte referitoare la Iasi, il asociaza imediat cu anumite servicii sau produse pe care le poate gasi. Cind auzi de Oxford, te gindesti imediat la universitati si stiinta. «Paris, orasul luminilor» te duce cu gindul la Montmartre si la viata de noapte boema. Astfel de asocieri reprezinta brandul“, a explicat Marius Ursache, chief creative officer la Grapefruit Design, firma specializata in publicitate si industrie creativa.

Mi se pare atât de îngust modul ăsta de gândire încât mi-e greu să comentez. Brandul lui Ursache vinde Iaşul "străinilor". Vor veni americanii, la asta sperau şi bunicii ofiţerului creativ şef de la GD. Eu aş "vinde" Iaşul românilor. L-aş face atrăgător pentru români. O să detaliez imediat, să mă mai iau de vreo două citate şi vine partea în care "servient creative soldier-ul" din mine o să-şi dea cu părerea.

„Nu are rost sa reinventam Iasul, construindu-i o imagine artificiala. Eficienta va fi maxima daca ne concentram pe imaginile pe care romanii le asociaza Iasului. Pe aceasta imagine centrala am putea construi brandul intregului judet, adaugind Cotnariul, Cucuteniul sau alte puncte de interes“, a incheiat Ursache.

Noroc că există creativi şefi în lume. Vorba lor e mult adâncă şi plină de înţelesuri. Iaşul se reinventează singur, bădie, doar că meseriaşii care-l conduc îi cheltuie banii aiurea, pe "strategii" de branding.

Obiectivul proiectului, intitulat „Iasul, oras al evenimentelor“ este reprezentat practic de transformarea Iasului intr-un organizator profesionist de simpozioane, tirguri, expozitii sau intilniri de afaceri. Punctul central al strategiei ar fi reprezentat de viitorul Centru Expozitional „Moldova“, care ar urma sa fie inaugurat in 2009.

Nu e nimic rău în asta. E chiar o chestie bună pentru ideea mea. Păcat că primul lucru care îmi vine în minte când mă gândesc la "expoziţii" este ideea cretină pentru cine a avut-o de a organiza târguri în Palatul Culturii, iar când aud "simpozioane" mă gândesc la cât de meseriaş a fost ăla care-şi ţine hotelul Europa gol puşcă pentru ca nu e în stare să aibă o strategie coerentă. Parcă-i văd pe entuziaştii conducători (şi, de ce să n-am idei preconcepute, împărţitori de "comisioane") ai CEM venind cu strategii fanteziste, după chipul şi pregătirea lor în domeniu.

Okeiu. Să lăsăm puţin în urmă articolul respectiv. A, nu înainte de a preciza că ideea mea sigur nu e originală. Mă rog, ideile.

Conform recensământului din 2002 şi a paginii de aici, suntem vreo 340.000 de ieşeni (probabil doar în oraş? trebuie să studiez). Asta n-are deocamdată o prea mare relevanţă.

Ce-aş vinde eu, în primul rând ieşenilor? Le-aş vinde un sistem medical beton şi o industrie care să le ofere locuri de muncă. Industrie producătoare (acuşi vedem şi ce anume se produce), nu comerţ sau servicii (indispensabile, de altfel). Aş face din Iaşi cel mai puternic centru medical din România. Asta ar atrage mulţi bani şi de la restul populaţiei României. Investiţii în primul rând în oamenii din sistem şi apoi în echipamente. Aş investi într-un oraş care să nu-şi îmbolnăvească oamenii ci să-i întreţină sănătoşi, veseli şi deschişi. Oamenii sănătoşi şi veseli muncesc altfel decât cei stresaţi şi pământii la faţă. Sf. Parascheva e suficient de ocupată încât n-are timp să vindece pe toată lumea.

Paranteză. Cumnatul meu, doctor în medicină, şef de promoţie, e în Anglia. Nu munceşte cu spatele ci în cercetare. Ceva cu şoareci şi un leac pentru cancer. Între timp, în România, oamenii bolnavi de cancer sunt ajutaţi cu oftaturi adânci.

În acelaşi timp, aş face din Iaşi "oraşul InTeligent". Avem deja în Iaşi o industrie IT destul de puternică. Cu scuze anticipate pentru cei uitaţi, avem Amazon, Siemens, IBM, Mind, Synygy (da, acum chiar parcă aud hohote de râs) şi mai sunt câteva despre care n-am uitat dar nu vreau să întind lista. Avem Tehnopolis, proiect pornit dintr-un entuziasm al câtorva oameni, dus până într-un stadiu foarte avansat după care a fost dat "statului" format din câţiva oameni "interesaţi". Dar există!

Avem facultăţi de profil care produc (cam pe bandă rulantă) "specialişti IT". Cei mai buni pleacă "afară". Unii dintre cei buni pleacă în Bucureşti, Timişoara... Alţii rămân aici (din motive deeestul de greu de înţeles, deocamdată) şi muncesc în firme care îi plătesc cu minimul de economie (în acte) şi cu niscaiva firimituri în rest. Nu vorbesc aici (doar) despre marii pomeniţi mai sus. Oricum, este greu să negi faptul că în Iaşi se strâng, măcar pentru o anumită perioadă (în general, cel puţin pe durata studiilor) nişte oameni inteligenţi. Aspiratorul numit "Universitate" (fie ea Tehnică sau A.I.Cuza) atrage o bună parte din inteligenţa tinerilor din Moldova.

Aş face tot ce-mi stă în puteri (cu pârghiile potrivite, de care dispun maeştrii conducători ai oraşului) să-i ţin pe oamenii ăştia aici. Oamenii şi nu nişte construcţii (Tehnopolis, CEM sau o eventuala clădire de spital cu termopane) "vând" un oraş. I-aş atrage pe investitori nu punându-le la dispoziţie birouri, un transport civilizat şi, fără să lungesc prea mult, o infrastructură puternică (care este indispensabilă, mă repet) ci prin calitatea oamenilor pe care îi găsesc aici. Oameni inteligenţi, care merită mai mult decât artificii şi sarmale gratuite pe la sărbători, mai mult decât un loc cu nocturnă unde să poţi sparge seminţe 18 zile pe an când echipa locală joacă meciuri acasă.

(Dacă ai avut răbdare şi ai citit până aici, spune-mi părerea ta. Cred că e prima dată când îmi pasă cu adevărat ce parere are cineva despre ceea ce scriu.)