vineri, mai 18, 2007

Mingea de baschet

Nu ştiu exact (ba ştiu, da' e mai mult de scris) cum mi-am adus aminte de mingea de baschet.

În Piatra, după revoluţie, prin '90 sau '91 s-a deschis o Consignaţie. De fapt era un fel de butic cu marfă din Turcia şi Polonia, cred. Aveau toate căcaturile posibile care ar fi putut să sucească mintea unui copchil de 13-14 ani (adică eu). Printre care, o minge de baschet albaaaastră, dacă nu mă înşel prea tare cu un personaj de desene animate pe ea. Cred ca Taz.

Cred că era aproximativ 3-400 de lei. Mult prea mult pentru leul zilnic pe care-l primeam de la mama. Hmm, de fapt cred ca vorbesc prostii. Pentru leul pe care-l primeam din când în când de la mama. În plus, n-am fost niciodată în stare să strâng bani, indiferent care ar fi fost scopul.

Nu-mi mai amintesc exact cum au decurs treburile, nu ştiu cât de greu i-a fost mamei să-mi explice că nu poate să-mi cumpere mingea cu pricina. Ţin minte totuşi că am insistat mult timp şi am bocit demonstrativ zile în şir încercând să o conving. Putea fi ea convinsă şi din prima încercare, oricum n-ar fi avut bani sau tupeu să dea atâţia bani pentru mingea aia albastră.

La vreo săptămână după ce am văzut-o prima dată în vitrină, timp în care treceam pe acolo doar ca să o mai admir un pic, mingea a dispărut. A apărut la un coleg de şcoală conlocuitor, al cărui tată avea Mercedes. Coleg mic, foarte gras şi bătăuş. Şi care nu ştia aproape deloc să joace baschet. Mi-a fost un pic ciudă după care mi-a trecut.

Încă mă mai gândesc la mingea aia.

marți, mai 15, 2007

Paypal = LoL

Capitaliştii americani s-au gândit că ar fi frumos dacă tot ne sinucidem prin Irak (noi, poporul român) şi am intrat în UE şi avem referendum, să dea PayPal la tot cartieru'.

Mă rog, doar PayPal 'Send', da' ce contează. Oricum, mi-am făcut buton de donate şi postul ăsta are DOAR rolul de a-i face publicitate. Am o listă lungă de cumpărături şi accept donaţii. E un buton pe undeva pe sub cioară, cred.