Cred că vreau...

... înapoi în liceu.

Nu ştiu de ce, tocmai mi s-a făcut un chef FANTASTIC de făcut teme. De fapt, chestia asta nu ştiu ce înseamnă de fapt, că nu prea îmi făceam temele în liceu... Cred totuşi că programul super-fain de '6 ore pe zi' şcoală şi de restul mure e cel vinovat de nostalgia mea.

A, şi cred că sunt suficient de mare de-acum să am camera MEA! Nu? Ce-i asta! Vreau camera mea! Şi un semn mare cu ACCESUL INTERZIS.

M-am tâmpit.

O chestie

Care mă bântuie de ceva timp. Am o idee infiptă în cap şi de fiecare dată când îmi aduc aminte că am un blog pe care-l neglijez cu săptămânile, îmi revine. E un citat, dar nu stiu din cine e sau dacă mi-a venit pur şi simplu în cap.

Singurele lucruri pentru care merită să mori sunt cele pentru care merită să trăieşti.

Diverse în c@să 9

Aşa. După ce m-am uitat puţin la blogger, se pare că o să mă mut aici. Acum doar să găsesc o modalitate să-mi migrez cele 5 (parcă) posturi de pe bloglines.

Revin cu noutăţi.

Later edit: HA! Pot să editez ora şi ziua! Deci să ştii că de fapt ăsta e primul post, cele mai vechi sunt copy-paste de pe bloglines.

Diverse

Noroc! Să trăiesc!

Tocmai am strănutat de două ori. E NAŞPA senzaţia pe care o ai atunci când strănuţi şi ai febră musculară la muşchii abdominali. NAŞPA.

Azi ar trebui să mă duc la sală, dar în loc de asta o să mă târăsc spre casă. Merg ca un moş, spatele aplecat, mâinile îndoite. Nu pot să le îndrept. Oare moşnegii merg la sală?

În altă ordine de idei, ţin regim ceea ce e puţin vesel. Adică foarte puţin vesel. E trist de-a dreptul. Am mâncat aseară 4 jumătăţi de pulpe de pui (adică 2 pulpe, da' le-am tăiat în două ca să mi se pară mai mult), o roşie şi foarte multe seminţe de dovleac. În timp ce pielea de pe pulpe (adică, la găini) conţine colesterol rău, cică seminţele de dovleac conţin colesterol bun. Le ştie domle ăştia care ţine regim.

Nu-mi place bloglines. E nasol. Deocamdată n-am descoperit cum să-mi fac categorii pentru posturi şi nici nu-mi place cum arată. Vreau ceva mai frumos, cum ar fi wordpress :P

Să mă uit puţin la blogger.

Şi a fost prima zi de 'sală'

Partea pozitivă e că (încă) n-am murit. Partea a doua, adică cea negativă, e formată din mai multe părţi:

- mi-a zis instructorul 'nu mai mânca seara'. L-am întrebat de unde ştie şi m-a privit ca pe un individ fără mâini şi picioare care face podul pe spate.Mi-a spus că 'toţi facem la fel' şi am simţit un fel de 'toţi bărbaţii e nişte porci'.
- mi-a zis că ar fi bine să nu mai beau bere. Se rezolvă. Şi sucuri acidulate. Se rezolvă. Şi în general să nu beau alcool prea mult. Hai domle! Nişte vin? Da, da' cu moderaţie. Eu beau vinul fără nimic, sec, cu moderaţie n-am încercat.
- Mi-a zis că dacă văd punctuleţe sau ameţesc să mă opresc. Ce părere proastă şi-a făcut despre mine şi nici nu mă cunoaşte încă.
- Când 'pulsometrul' de la nuşce aparat de alergat pe loc arăta 162, a zis că s-a stricat. Cunoscându-mi performanţele anterioare, l-am aprobat părinteşte, n-am vrut să-l dezamăgesc.
- A trebuit să mă târăsc acasă şi nu vreau să-mi imaginez cum o să mă transport mâine la servici. Poate-mi iau o zi liberă, da' o să fie frustrant, nici WoW n-o să ma pot juca.

Dacă nu mor de bătrâneţe sau de foame până mâine dimineaţă, poate fi începutul unei frumoase relaţii de prietenie între mine şi fosta mea burtă. Dacă da, nu poate fi.

A. Am mâncat cam 5 castraveciori în oţet (3-5 cm scria pe etichetă, dar probabil de când făcuseră ei eticheta castraveciorii intraseră la oţet) şi 3 roşii taiate felii cu foaaarte puţină sare. La 30 de centimetri de mâna mea stângă e o pungă MARE de biscuiţi cu nucă, extraordinari. Sper să rezist până mâine dimineaţă când o să mănânc două ouă fierte şi o cană cu ceai.

Citându-mă pe mine

Desigur, cineva trebuie să-mi citească blog-ul. Şi din cauza asta, cineva trebuie să-l şi scrie.

Am mai multe de scris. Pentru început, trebuie să spun că e naşpa să foloseşti diacritice seara când în timpul zilei nu. Pe de altă parte e bine.

După care: da, n-am fost la sală. Am trecut pe lângă şi am decis că e mai sănătos să încep de mâine, fără Cola.

Citez:

Anno domini 1998.
Am 39 de ani, 1,67 m înãltime si 77 kg. În 1997 aveam 38 de ani, aceeasi înãltime... si 105 kg (pe care le duceam greu...)

Am încheiat citatul. După ce-am citit tot site-ul respectiv, care conţine 'faimoasa' dietă daneză, dar nu numai, l-am trecut în my del.icio.us la categoria 'dreaming'. Da, am şi categoria 'dreaming'.

Aşa. Citatul din mine ar fi:

2006, 1 aprilie. Am 24 de ani, 1,71 înălţime şi 53 de kile.

Mă rog. De fapt e ceva cu faptul că momentan am 80 de kile şi până în aprilie mi-am propus să ajung la 70. Cu sau fără regimul danez. Cu chelia nu ştiu ce o să fac, da' îi găsesc eu un leac.

Am adoptat o raţă

Se pare ca mai există şi alte animaluţe care-şi aşteaptă viitoarea familie. Internetul e un loc neprietenos, nu le lasa să te aştepte.

Ea e raţa mea:

<!-- BEGIN bunnyhero labs pet code -->
<table border="0" cellpadding="0" cellspacing="0" width="250"><tr><td>
<script language="javascript" type="text/javascript" src = "http://bunnyherolabs.com/adopt/embed-js.php?b=bWM9ZHVjay5zd2YmY2xyPTB4NGQ0ZDUyJmNuPXRpcHN5Z2lwc3kmYW49ZXVnZW4=">
</script></td></tr><tr><td align="center"><small><a href="http://bunnyherolabs.com/adopt/">adopt your own virtual pet!</a></small></td></tr></table>
<!-- END bunnyhero labs pet code -->

La un later edit, trebuie să precizez că se pare că raţa mea e de fapt scrisă în javascript şi meseriaşii care-mi furnizează gratuit spaţiul de aberat nu acceptă raţe virtuale la ei pe server. Asta e. Las'că văd eu cum o scot la suprafaţă pe această raţă. Aaaasta nuuuuu e viaaaaţăăăă, siiingur tooot meereeeeu, n-aaaam şi eeeeu o raaaţăăă, să-mi fie soaaaţăăă, soţ să-i fiu eu. Sau măcar boboc adoptiv să-mi fie.