Ginta, partidul, republica România, opt

Anul câteva mii înaintea erei noastre, 88 de ani mai târziu. Puidetrac iese din coliba de buşteni construită cu mâna lui acum 52 de ani. Prima colibă de buşteni pe plan mondial. Patent protejat, marcă înregistrată. Puidetrac nu ştia nici acum ce e un patent. Ştia totuşi ce e o marcă şi inventase sistemul poştal. Livrările de arici de dimensiuni medii erau acum mult mai rapide. Puidetrac era şef de trib de mai bine de 60 de ani. Mai mult, îmbina această funcţie cu cea de înţelept al tribului.

Vânătorii tribului îi aduceau cei mai fragezi iepuri, cele mai grase raţe sălbatice. Pe Puidetrac aricii nu-l mai interesau decât ca business. Totuşi, când îşi aducea aminte de ariciul Ionel, o lacrimă îi apărea în colţul ochiului stâng. Singurul pe care-l mai avea. Ariciul Ionel fusese cel care îi câştigase favorurile Flamandei. Flamanda era acum prima doamnă a tribului, îmbinând această funcţie cu cea de primă dieteticiană a tribului. Aşadar, în ciuda grăsimii de raţă consumată zilnic, Puidetrac avea o siluetă de invidiat pentru vârsta onorabilă pe care urma să o împlinească peste câteva zile.

Puidetrac inventase calendarul. Puidetrac realizase faptul că se află înaintea erei noastre. Teoria relativităţii, în manuscris, se afla deja în Biblioteca Centrală a Triburilor. Copii fidele ale manuscrisului se aflau în toate cele optzeci de biblioteci laterale. Puidetrac reamenajase Peştera Ursului, păstrând originalul Mioriţei neatins. Şesul Nou beneficia acum de peste două sute de locuri de cazare şi de un gheizer monument al naturii. Apa gheizerului vindeca orice boală venerică şi mirosea a rădăcinuţe şi piele de ţap.

Ariciul Ionel trăise destul. Era cel mai longeviv arici pe care-l văzuseră vreodată Puidetrac şi Flamanda. Ionel era şi numele primului născut al familiei Puidetrac, şi al primului născut al familiei Ionel. Ionel Puidetrac şi Ionel Ionel Puidetrac erau împreună cea mai bună echipă de vânat sincron cu arbaleta. Săgeţile lor nu greşeau niciodată ţinta iar ţinta lor era întotdeauna gustoasă. Moşteniseră amândoi simţul gustului de la Puidetrac iar tehnica o aveau de la nenea Petrescu.

Nenea Petrescu dispăruse acum 20 de ani. Nenea Petrescu era bolnav. Puidetrac mobilizase şase triburi vecine şi împreună săpaseră o groapă adâncă de 20 de metri în Gheţarul de Sus. Nenea Petrescu se simţea bine doar când îi era frig şi vedea din ce în ce mai prost. Înaintea ultimei zi de săpături, nenea Petrescu a dispărut. Puidetrac a plecat cu cele şase triburi în căutarea lui nenea Petrescu. Două săptămâni mai târziu, când s-au întors din căutari, movilele de cuburi de gheaţă, se surpaseră, acoperind groapa. Pentru Puidetrac a fost un semn că ar trebui să o lase aşa.